Un contor TDS indică solidele totale dizolvate (TDS) ale unei soluții, adică concentrația de solide dizolvate în ea. Deoarece solidele ionizate dizolvate, cum ar fi sărurile și mineralele, cresc conductivitatea unei soluții, un contor TDS măsoară conductivitatea soluției și estimează TDS-ul din aceasta.
Solidele organice dizolvate, cum ar fi zahărul și particulele solide microscopice, cum ar fi coloizii, nu afectează în mod semnificativ conductivitatea unei soluții, așa că un contor TDS nu le include în citirea acesteia.
